Cum să alegi un stabilizator de mânecă

Stabilizatorul de manșon este un dispozitiv instalat pe șirul de tubaj pentru a centra șirul de tubaj în puțul de foraj. Are caracteristicile unei structuri simple, folosire convenabilă, durată lungă de viață și cost redus. Funcția principală a stabilizatorului de mânecă este:

l Reduceți excentricitatea carcasei, îmbunătățiți eficiența deplasării cimentării, împiedicați eficient canalizarea nămolului de ciment, asigurați calitatea cimentării și obțineți un efect de etanșare bun.

l Sprijinul stabilizatorului manșonului pe tubulatura reduce zona de contact dintre tubulatura și peretele sondei, reducând astfel forța de frecare dintre tubulare și peretele sondei, ceea ce este benefic pentru mutarea tubului atunci când intră în puț și cimentarea.

l Reduceți riscul de lipire a carcasei în carcasa inferioară și reduceți riscul de lipire a carcasei. Stabilizatorul manșonului centrează carcasa și îl împiedică să se lipească strâns de peretele sondei. Chiar și în secțiunile puțurilor cu permeabilitate bună, carcasa este mai puțin probabil să fie blocată de turtele de noroi formate prin diferențe de presiune și să provoace blocaje de foraj.

l Stabilizatorul de manșon poate reduce gradul de îndoire al carcasei în puț, reducând astfel uzura carcasei de către unealta de foraj sau alte instrumente de foraj în timpul procesului de foraj după instalarea carcasei și jucând un rol în protejarea carcasei.

Există diferite tipuri de stabilizatori de manșon, iar selecția și plasarea lor se bazează adesea pe experiența din timpul utilizării la fața locului, lipsind un rezumat teoretic și cercetare sistematică. Odată cu dezvoltarea crescândă a forajului către puțuri complexe, cum ar fi puțuri ultra adânci, puțuri cu deplasare mare și puțuri orizontale, stabilizatorii convenționali cu manșon nu mai sunt capabili să răspundă nevoilor construcțiilor subterane. Prin urmare, este necesar să se efectueze o analiză și o comparație sistematică a caracteristicilor structurale, aplicabilității și amplasării optime a diferitelor tipuri de stabilizatori de manșon pentru a ghida operațiunile de construcție la fața locului.

Clasificarea și caracteristicile centralizatoarelor de carcasă

222

În funcție de condițiile reale ale puțului și de caracteristicile structurale, procesele de fabricație și materialele stabilizatorilor de manșon, stabilizatorii de manșon sunt împărțiți în diferite tipuri. Conform standardelor industriei petroliere, stabilizatorii cu manșon sunt de obicei împărțiți în stabilizatori elastici și stabilizatori rigidi.

1.1 Clasificarea și caracteristicile tehnice ale stabilizatorilor elastici

Centralizatorul elastic este cel mai vechi și cel mai utilizat tip de centralizator. Are costuri de fabricație scăzute, diverse tipuri și caracteristicile unei forțe mari de deformare și recuperare. Nu numai că asigură centrarea tubului, dar are și o bună trecere pentru secțiunile puțurilor cu modificări mari de diametru, reduce rezistența la frecare a inserției tubului și îmbunătățește uniformitatea consolidării cimentului între tub și sondă.

1.2 Clasificarea și caracteristicile tehnice ale stabilizatorilor rigidi

Spre deosebire de stabilizatorii elastici, stabilizatorii rigizi în sine nu suferă nicio deformare elastică, iar diametrul lor exterior este proiectat să fie mai mic decât dimensiunea burghiului, rezultând o frecare de inserție mai mică, făcându-le potrivite pentru utilizarea în sonde și tuburi mai obișnuite.

Alegerea optimă a metodei de combinare pentru 3 centralizatoare de carcasă și plasare

 

Diferiții stabilizatori ai manșonului au propriile avantaje și dezavantaje datorită diferențelor de structură, material și proces de fabricație și sunt potriviți pentru diferite condiții de sondă. Același tip de centralizare a carcasei, datorită diferitelor metode de plasare și spațiere, poate duce, de asemenea, la diferite efecte de centralizare și frecare a carcasei. De exemplu, dacă centralizatorul este așezat prea strâns, va crește rigiditatea șirului de carcasă, îngreunând introducerea carcasei și crescând costurile de operare; Plasarea insuficientă a stabilizatorilor poate duce la un contact excesiv între tubulare și sondă, ceea ce duce la o centrare slabă a tubului și afectând calitatea cimentării. Prin urmare, în funcție de diferitele tipuri și condiții de sondă, selectarea stabilizatorului de manșon și a combinației de plasare adecvate este crucială pentru reducerea frecării tubului și îmbunătățirea centrarii tubului.


Ora postării: Aug-06-2024